Cum se dezvoltă copilul în primul an de viață?

Primul an de viață este o perioadă de schimbări semnificative. Copilul vine pe lume complet dependent de adulții care îl îngrijesc. Treptat, începe să descopere mediul, să interacționeze cu persoanele din jur și să dobândească abilități care îi permit să exploreze lumea.

Dezvoltarea se produce simultan în mai multe planuri: motor, cognitiv, emoțional, social și al comunicării.

Cum se dezvoltă?

În primele luni de viață, copilul comunică în principal prin plâns, mișcare, expresii și sunete. Este atent la fețele și vocile celor din jur și, treptat, participă tot mai activ la interacțiune: privește, zâmbește, râde, vocalizează și răspunde la inițiativele adultului.

Pe parcursul primului an se construiesc și relațiile de atașament cu persoanele care îl îngrijesc. Copilul recunoaște persoanele apropiate, caută contactul cu acestea și reacționează la prezența sau absența lor. În a doua parte a anului poate deveni neliniștit în prezența persoanelor necunoscute și poate protesta atunci când persoana apropiată pleacă.

Pe măsură ce capacitățile sale perceptive și motorii se dezvoltă, copilul explorează tot mai activ mediul. Privește obiectele, încearcă să ajungă la ele, le atinge, le apucă, le duce la gură, le mută, le scapă și le caută. Prin aceste experiențe începe să descopere proprietățile obiectelor și legătura dintre propriile acțiuni și ceea ce se întâmplă în jurul său.

Dezvoltarea motorie îi oferă treptat mai multă autonomie și îi permite să își extindă spațiul de explorare. Controlul asupra propriului corp crește, iar copilul poate interacționa din ce în ce mai activ cu mediul.

Achizițiile vârstei

Spre finalul primului an, în mod obișnuit, putem observa o serie de achiziții importante:

• în plan motor, copilul stă în șezut fără sprijin, se ridică în picioare cu ajutor, se deplasează sprijinindu-se de mobilier și manipulează tot mai precis obiectele, inclusiv obiectele mici;
• în plan cognitiv, urmărește ceea ce se întâmplă în jur, caută obiecte care nu mai sunt la vedere, explorează obiectele în moduri diferite și începe să repete anumite acțiuni pentru a obține un efect;
• în planul comunicării, răspunde la nume, folosește sunete și gesturi pentru a comunica, înțelege treptat cuvinte simple și pot apărea primele cuvinte folosite cu sens;
• în plan relațional, diferențiază persoanele familiare de cele necunoscute, caută apropierea adulților cunoscuți și participă la jocuri simple împreună cu aceștia.

De ce are nevoie?

În primul an de viață, copilul are nevoie de siguranță și protecție, de adulți disponibili care observă și răspund nevoilor sale, de apropiere și contact, de rutină și predictibilitate.

Are nevoie să îi vorbim, să ne jucăm cu el și să răspundem încercărilor lui de a comunica. Are nevoie și de posibilitatea de a se mișca și de a explora într-un mediu sigur, în care poate încerca lucruri noi pe măsură ce dobândește noi abilități.

Somnul, alimentația, îngrijirea fizică, relația cu adulții și oportunitățile de explorare nu sunt aspecte separate ale dezvoltării. Împreună, ele creează condițiile în care copilul poate crește și se poate dezvolta.

Ce poți face tu ca părinte?

Răspunde semnalelor copilului. Plânsul este una dintre principalele modalități prin care îți poate comunica disconfortul sau faptul că are nevoie de hrană, somn, contact ori ajutor. Pe măsură ce crește, vei putea recunoaște tot mai multe dintre semnalele sale.

Vorbește cu el. Spune-i ce faci, numește lucrurile din jur și răspunde sunetelor pe care le produce. Comunicarea începe cu mult înainte de apariția cuvintelor.

Joacă-te cu el. Jocurile simple, cântecele, cărțile cu imagini, ascunderea și reapariția unui obiect sau schimbul de obiecte îi oferă ocazii de interacțiune și învățare.

Lasă-l să exploreze. Oferă-i un spațiu sigur în care să se miște, să atingă, să apuce și să încerce. Nu este nevoie să faci în locul lui ceea ce începe să poată face singur.

Creează o rutină. Reperele relativ previzibile pentru somn, masă, joacă și îngrijire îl ajută să se adapteze ritmului vieții de zi cu zi. Rutina nu înseamnă însă un program rigid.

Observă-i progresul. Noile abilități au nevoie de timp și de exercițiu. Uneori va reuși, alteori va avea nevoie de ajutor și va încerca din nou.

De reținut

În primul an, copilul are nevoie de siguranță, de adulți prezenți și disponibili, de răspuns la nevoile sale și de posibilitatea de a explora lumea în condiții de siguranță.

Relațiile cu persoanele apropiate, interacțiunile de zi cu zi și experiențele prin care copilul observă, se mișcă, comunică și explorează susțin dezvoltarea și achizițiile acestei perioade.

Bibliografie selectivă

Crețu, Tinca (2009). Psihologia vârstelor, ediția a III-a revăzută și adăugită. Iași: Editura Polirom, cap. III, „Dezvoltarea fizică și psihică în primul an de viață”, pp. 79–104.

Centers for Disease Control and Prevention – CDC. Learn the Signs. Act Early. – Developmental Milestones. Repere de dezvoltare pentru primul an de viață.

World Health Organization – WHO (2020). Improving early childhood development: WHO guideline. Geneva: World Health Organization.